Luni s-a anuntat public intreruperea acordului stand-by cu FMI, acord al carui sfarsit era prevazut de analistii economici inca de acum cateva saptamani. Urmeaza un razboi al declaratiilor de a caror valoare de adevar depinde modul in care Romania va evolua in urmatorii ani. De partea cui sta dreptatea, a viziunii sumbre a reprezentantilor FMI, sau a vocilor mai increzatoare din Guvern? Argumente vin dinspre ambele parti.

Premierul Tariceanu ofera o imagine plastica a fenomenului. Abordarea FMI referitoare la efectele cotei unice de impozitare denota un calcul de "marunt contabil". Guvernul nu a putut accepta aceasta filosofie si considera ca, impreuna cu BNR, poate gestiona propriile politici fiscale, bugetare si monetare, a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.

El a precizat ca efectele cotei unice, politica salariala si tarifele la gaze naturale au fost principalele probleme asupra carora partea romana si negociatorii Fondului Monetar International nu s-au putut intelege.

Tariceanu a mai spus ca intelegerea cu FMI ar putea, totusi, sa continue, in cazul in care partea romana si expertii Fondului vor ajunge la un punct de vedere comun in vizitele pe care acestia urmeaza sa le efectueze la Bucuresti la finele anului si in luna martie 2006.

Isarescu explica politica BNR

"Nu consider ca stadiul actual cu FMI trebuie dramatizat. Avem obiective apropiate, dar avem divergente de politici. Este momentul responsabilizarii", a spus guvernatorul BNR.

Cuvantul-cheie, responsabilitate, apare in contextul in care expertii FMI au recomandat Bancii Nationale sa revina la programul de tintire a inflatiei care utilizeaza in principal parghia dobanzii si sa creasca ratele dobanzilor de interventie. In fapt, FMI reproseaza BNR ca, prin scaderea dobanzilor, incurajeaza creditul in lei, care se transpune in consum si afecteaza bala