"Stam cu monedele de 1 ban in tezaur pentru ca nu le vor nici bancile, nici agentii economici, desi ma indoiesc ca nu le vrea publicul", a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. O posibila explicatie ar fi ca "ban cu ban" se fac averile, a adaugat Vasilescu in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, ARB si Alpha Bank. El a insistat spunand ca "daca vrea sa serveasca publicul, fiecare banca trebuie sa ofere romanilor inclusiv monedele de 1 ban". La patru luni de la denominare, consilierul BNR spune ca au fost pusi in circulatie circa 300 de milioane de bancnote si monede, ceea ce inseamna 22% din totalul numerarului in circulatie, respectiv 640 de tone de monede si 120 tone de bancnote. Aproximativ 46% din platile facute de BNR sunt in lei noi in acest moment. Cele mai cautate sunt bancnotele de 10 RON si 50 RON, potrivit statisticilor, iar aproximativ 500 de bancomate (dintr-un total de 3.800-4.000) au fost adaptate pentru furnizarea leilor noi.
Urmeaza leul tare
Daca prima etapa a denominarii, lansarea leului greu, poate fi considerata un succes, ceea ce urmeaza - respectiv obtinerea "leului tare" - pare mult mai dificil de facut.
Pentru a obtine "leul tare" trebuie sa indeplinim cateva conditii, explica Vasilescu. Sa ajungem cu dobanzile cu cel mult 1,5% peste cele mai bune dobanzi din zona euro; timp de doi ani, cursul sa intre pe un culoar de variatie de ± 15% in conditiile unei fluctuatii libere pe piata; rata inflatiei sa fie cu cel mult 1,5% mai mare fata de cea mai buna inflatie din zona euro. Dar, poate cel mai important lucru pentru ca, pana la finele acestui deceniu, Romania sa aiba un "leu tare" este sa se individualizeze niste branduri romanesti, care in acest moment nu prea exista, a conchis Vasilescu. (S.S.)
"Stam cu monedele de 1 ban in tezaur pentru ca nu le vor nici bancile, nici agentii
