In ianuarie 1998, ATG a fost intabulata, prin extrasul de Carte Funciara (CF) cu nr. 2050 din comuna Mihai Viteazu, cu drept de proprietate asupra unui teren de 5500 mp de la marginea Drumului National nr. Terenul a apartinut familiei Momeu din Turda.
Pe acesta s-a construit o statie PECO cu spalatorie auto, depozit, vulcanizare, restaurant, magazin, patru spatii de cazare, trei birouri, doua vestiare, terasa, parcare auto si rezervoare pentru depozitarea carburantilor. ATG are sediul in Ploiesti, iar asociati au fost Strategic Mineral Oil (SMO) din Oradea, cu 86%, si Nicolae Momeu, domiciliat in Turda, cu 14%, administratorul firmei.
SMO are un singur asociat, Ghiurau, implicat in numeroase scandaluri ce vizeaza traficantii de combustibili din Bihor.
ATG a incheiat cu RAFO doua contracte de furnizare de carburanti, unul in septembrie 1998 si al doilea la inceputul anului 1999, cu o durata de un an. Patronii ATG, Ghiurau si Momeu, au garantat amandoua contractele cu proprietatile din Mihai Viteazu, pana la concurenta sumei de 500.000 de milioane de lei noi. Intre cele doua societati s-a incheiat un contract de ipoteca.
Deoarece ATG nu a platit livrarile RAFO, firma ploiesteana a fost chemata in judecata. Tribunalul Prahova a emis, in iunie 2000, Sentinta nr. 722, prin care a obligat ATG sa plateasca rafinariei 605.000 milioane de lei noi. Sentinta a fost executorie, dar nu irevocabila, continuand in apel si recurs.
Procesul este la Inalta Curte de Casatie si Justitie si are termen ianuarie 2006, nefiind incheiat nici acum, din cauza problemelor de reorganizare judiciara ale societatilor.
Jonglerii cu RAFO via Turda
In baza sentintei din 2000 s-a dispus, in 2002, executarea silita a ATG. Firma nu a platit comb
