Un refuz pentru infiintarea operatorului unic de servicii creat pe structura Comunitatii Urbane Aries (CUA) ar putea duce la sistarea fondurilor solicitate de la Comunitatea Europeana pe proiectele de infrastructura, depuse in comun de cele doua localitati.
Documentul strategiei contine 111 pagini si reda in amanuntime directiile de dezvoltare ale municipiului, dar fixeaza si anumite termene pentru indeplinirea obiectivelor imediate. "Notiunea de dezvoltare durabila, ce poate sa fie numai o expresie poetica, are in spate numeroase documente administrative.
In definitia pe care o are dezvoltarea durabila, cea de a satisface nevoile prezente fara sa compromita nevoile generatiilor viitoare, are, in cadrul local, o semnificatie aparte.
Credem ca este vorba de supravietuirea municipiului si a serviciilor publice, precum si de gestiunea integrala a resurselor locale", a declarat Ilie Brie, reprezentantul firmei de consultanta Acer Consult, cea care a realizat documentul strategiei. Intocmirea documentatiei a pornit de la evaluarea punctelor slabe si a atuurilor pe care le are municipiul Campia Turzii.
Pe primul loc, la puncte slabe, se afla puternicul dezechilibru de dezvoltare socio-economica, daca se raporteaza la localitatile mari sau resedintele de judet din zona, in particular Cluj-Napoca. Proximitatea de Cluj, capitala economica si culturala a Transilvaniei, a atras majoritatea fluxurilor investitionale din zona.
Alte puncte slabe ale Campiei Turzii sunt activitatea monoindustriala - dominata de "Industria Sarmei", ce reprezinta 50% din fluxurile economice si financiare locale, poluarea si slaba protectie a mediului (groapa de gunoi, deversarile de ape uzate), decapitalizarea severa a operatorilor de servicii publice (regia RAGCL si SC Domeniul Public S
