La inceputul acestei saptamani, acordul cu FMI a incetat, pe fondul divergentelor legate de politica fiscala. Decizia nu a luat Guvernul pe nepregatite, diferenta de filosofie financiara si bugetara dintre autoritatile de la Bucuresti si reprezentantii Fondului fiind vizibila inca de la inceputul anului. Ruptura a produs insa din partea institutiei internationale un comunicat cu un ton neobisnuit de dur, elaborat sub forma unei analize negative la adresa directiei catre care converge politica economica a Romaniei. Pe scurt, "deraierea" acordului, cum a numit FMI incetarea intelegerii incheiate in iulie 2004, s-a produs din cauza ca restrictiile Fondului nu permiteau adoptarea unor masuri cu caracter politic, referitoare la cota unica, politica salariala sau tarifele la gazele naturale. Reprezentantii FMI sustin ca deficitul prognozat de Guvern pentru anul viitor, de 0,5% din PIB, nu poate fi o tinta realizabila pentru ca nu se va reusi reducerea cheltuielilor, asa cum, optimist, au promis autoritatile romane. FMI a apreciat ca actualul cadru de masuri economice prezinta riscul ca Romania sa se integreze in Uniunea Europeana cu o competitivitate redusa si dezechilibre macroeconomice in crestere. Expertii Fondului mai critica si faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat, aproximativ un miliard de euro, nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri. Alte carente subliniate se refera la faptul ca veniturile guvernamentale ca pondere din PIB sunt considerabil mai scazute decat cele din UE, inclusiv din cele 10 noi state membre; ca a avut loc o cresterea nejustificata a salariilor din sectorul public care a contribuit la presiunile inflationiste; ca amendamentele aduse Codului Muncii nu sunt pe masura obiectivului de creare a unei piete a muncii flexibil