Fara un credit de consum puternic riscam sa ramanem o economie periferica a Europei. O rata de crestere economica ce ar putea reduce decalajele Romaniei fata de restul statelor occidentale presupune cu necesitate o crestere a absorbtiei pietei. In acest sens, masurile de ingradire a cererii duc la o dimensionare la o scara micro a unei economii si este in sine o abordare care limiteaza drastic nivelul de absorbtie al pietei. In egala masura sunt intemeiate si temerile BNR care incearca prin masuri "neortodoxe" sa atinga un echilibru, pe piata de consum autohtona, intre creditele de consum in valuta si cele in lei. Totusi, previziunile pentru acest an se arata optimiste. Varujan Vosganian acredita ideea unei sporiri a activitatii de creditare pentru consum cu peste 25% fata de anul 2004. O crestere semnificativa, dar inca mult in spatele statisticilor europene.
Cifrele afisate de BNR arata ca daca in luna august a acestui an creditele acordate pentru consum totalizau 13.305.758,42 mii RON, in luna septembrie acestea indica un nivel de 14.320.342,43 mii de RON. Creditul de consum in lei s-a modificat ascendent in decursul unei luni de la 8.351.847,90 mii RON la 8.843.646,41 mii RON. Trendul de crestere se pastreaza si in ceea ce priveste nivelul creditului de consum acordat in valuta, de la 4.953.910,51 mii RON in august la 5.476.696,02 mii RON in septembrie.
In conditiile unei economisiri scazute, creste interesul romanilor pentru leu
Depozitele bancare raman in continuare instrumentul de economisire preferat de romani. Totusi, ritmul in care "banii de la saltea" intra in circuitul bancar este unul lent. O analiza comparativa intre lunile august si septembrie ale acestui an arata ca in august romanii tineau in depozite 27.631.471,87 mii RON, iar in septembrie 29.160.811,25 mii RON. Cresterea este data in special de majorarea numarului d
