1. Cum apreciati decizia guvernului Romaniei de a renunta la colaborarea cu Fmi? Exista motivatii ascunse, altele decat succesele economice, nominalizate de premier pe un ton optimist?

- Economia este un animal sensibil si capricios. Ea nu se lasa convinsa de declaratiile oamenilor politici. Din pacate, ascultam prea rar de semnalele ei si, mai ales, de cei care stiu sa le interpreteze. Daca ne indepartam de declaratiile politice ale guvernului prin care justifica suspendarea acordului si punem pe primul plan analizele economistilor, vom constata ca decizia guvernului nu se sustine. De altfel, ministrul de finante Sebastian Vladescu a fost mult mai rezervat in respingerea argumentelor Fmi decat premierul Calin Popescu Tariceanu. In mod paradoxal, aprecierile Fondului sunt aproape identice cu cele formulate de domnul Vladescu la preluarea functiei, si anume ca economia romaneasca este neperformanta, pentru ca nu se munceste destul si nici suficient de bine; productivitatea nu a crescut intr-o masura care sa justifice maririle salariale; iar introducerea cotei unice impune compensarea unor venituri bugetare cel putin in primul an. Adaugam la aceste consideratii si necesitatea mentinerii unei inflatii reduse pentru a evita cresterile nejustificate de preturi si ajungem foarte aproape de analizele reprezentantilor Fmi. Exact aceleasi elemente le-au scos si ei in evidenta cu prilejul declaratiilor oficiale foarte transante, facute luni la Bucuresti. Desigur, reprezentantii Fmi nu sunt niciodata populari si iubiti in tarile pe care le supravegheaza, pentru ca rostesc adevaruri incomode si impun criterii foarte stricte de prudenta financiara: ei cer intotdeauna ca tarile care le solicita ajutorul sa nu consume mai mult decat produc. Acelasi lucru l-au spus intotdeauna si la Bucuresti. Din pacate, Romania s-a comportat ca un copil rasfatat fata de un profesor sev