Majoritatea prefectilor doresc sa devina inalti functionari publici dupa 1 ianuarie 2006. Un numar de 29 de prefecti doresc sa isi continue cariera in administratie, trei inclina mai mult spre cariera Majoritatea prefectilor doresc sa devina inalti functionari publici dupa 1 ianuarie 2006. Un numar de 29 de prefecti doresc sa isi continue cariera in administratie, trei inclina mai mult spre cariera politica, iar zece nu stiu inca ce decizie vor lua. Si asta desi mai sunt mai putin de doua luni in care trebuie sa ia o hotarare. Termenul-limita pentru o asemenea decizie este de 31 decembrie 2005. Reticenta prefectilor aflati in functie este de inteles. Ei nu pot sa se hotarasca in pripa. Daca demisioneaza din partid risca sa ramana fara niciuna din cele doua functii, deoarece la jumatatea lunii decembrie ei vor sustine examen de absolvire a cursurilor organizate la Institutul National de Administratie. Daca iau acel examen, atunci devin inalti functionari publici si raman prefecti. Cei trei care sunt hotarati sa renunte la scaunul de prefect sunt cei de la Ilfov (Marian Petrache), Arad (Cristian Dimitrie Stragea) si Caras (Gavril Soran). La categoria "Indecisi" se inscriu prefectul de Timis (Ovidiu Draganescu), de Mehedinti (Lazar Madaras), de Dambovita (Jean Popescu), de Arges (Ion Carstoiu), de Brasov (Aurelian Danu), cel de Vrancea (Ion Oprea), de Sibiu (Ion Ariton), de Olt (Octavian Popescu) si de Prahova (Corneliu Popescu). Intre indecisi se inscrie si prefectul de Cluj, Mihail Hardau, despre care se zvoneste ca ar fi nominalizat pentru postul de ministru al educatiei. Cei mai decisi sa ramana in administratie sunt prefectii de la Bucuresti (Mioara Mantale), cel de la Iasi (Radu Prisacaru), de la Salaj (Andrei Barbu Todea) si de la Valcea (Anuta Handolescu).

Anuta Handolescu, prefectul judetului Valcea:

"Eu vreau sa raman in institutia pref