Doar din vanzarea BCR statului i-ar putea ramane doua miliarde de euro. Bani spre care stau deja intinse mai multe maini, desi nici nu au apucat sa ajunga in tara. De ei ar fi nevoie atat pentru reforma sistemului de pensii, cat si pentru finantarea marilor proiecte de infrastructura. In momentul de fata, legislatia nu permite, insa, utilizarea sumelor din privatizare decat pentru plata datoriei publice. Banii incasati la marile contracte ajung in contul general al Trezoreriei, la Ba

Doar din vanzarea BCR statului i-ar putea ramane doua miliarde de euro. Bani spre care stau deja intinse mai multe maini, desi nici nu au apucat sa ajunga in tara. De ei ar fi nevoie atat pentru reforma sistemului de pensii, cat si pentru finantarea marilor proiecte de infrastructura.

In momentul de fata, legislatia nu permite, insa, utilizarea sumelor din privatizare decat pentru plata datoriei publice. Banii incasati la marile contracte ajung in contul general al Trezoreriei, la Banca Nationala, institutie care plateste la randul ei, din rezerva valutara, ratele la datoria publica externa. Cum datoria externa a ajuns deja printre cele mai mici din Europa, iar rezerva valutara a depasit 17 miliarde de euro, oficialii romani spun ca ne permitem fara probleme sa redirectionam banii din privatizare catre proiecte majore. Din optimismul autoritatilor a mai taiat, insa, FMI, caruia lucrurile nu ii par nici pe departe atat de simple.

Aparent indiferent la miliardele de euro ce urmeaza sa vina din marile privatizari, FMI s-a intrecut pe sine recomandand Romaniei cel mai strans deficit bugetar de pana acum: zero, dupa ce initial ceruse chiar excedent. Tot pentru prima data, desi procesul de dezinflatie a continuat, oficialii FMI au adus critici mai dure decat de obicei Bancii Nationale, institutie remarcata pana acu