Gurmand al cărţilor, la fel de în largul său în lumea lui Eminescu ca şi în universul spasmodic al noii generaţii a ,copiilor fierţi în mămăligă", mai degrabă conservator în gusturi, fără a-şi pierde însă ceva din locvacitate atunci când discută despre performanţele scriitoriceşti ale experimentaliştilor de ultimă oră, fascinat de ,Generaţia '27", dar şi de Beatles, mustos în stil şi precis în argumentaţie, mereu jovial şi plin de farmec, Dan C. Mihăilescu este, probabil, criticul literar al perioadei de tranziţie. Dacă s-ar face, la nivelul criticii literare româneşti de după 1989, un top al celor ,mai influenţi 10 comentatori literari ai momentului", cu siguranţă, ,omul care aduce cartea" ar ocupa primul loc la secţiunea cronicari activi. Altminteri ar putea fi întrecut eventual de Nicolae Manolescu, al cărui cuvânt cântăreşte în continuare greu, chiar dacă profesorul a renunţat de mult la foiletonistică. Prezenţă ubicuă în viaţa literară românească (emisiune zilnică la tv, până nu demult director de publicaţie literară, rubrică săptămânală la ,Ziarul de duminică" şi lunară la ,ID", membru în tot felul de jurii şi comisii, autor de cărţi şi prefeţe), Dan C. Mihăilescu este o instanţă de neevitat în stabilirea ierarhiei de valori literare a vremii noastre. De aceea, iniţiativa Editurii Humanitas de a publica seria de autor Dan C. Mihăilescu este mai mult decît lăudabilă.

Îndreptări de stânga este încă unul din volumele cu nume imposibil din bibliografia lui Dan C. Mihăilescu. Mai ales că el vine după o altă carte a aceluiaşi autor intitulată Stângăcii de dreapta. O reacţie distrată, de înţeles, la apariţia noului titlu, ar fi să se creadă că este vorba despre o reeditare a cărţii publicate (şi difuzate cvasi-clandestin, adevărată specialitate a casei) de Editura Dacia în urmă cu câţiva ani. Impresie augmentată de faptul că realmente unele dintre te