Imbatranirea tot mai accentuata a populatiei si reforma lenta a sistemului de pensii ingroapa si restul de romani. Ei economisesc tot mai putin. Chiar si in conditiile unei cresteri reale a veniturilor, ponderea depozitelor populatiei in venitul disponibil scade constant inca din 2002 (vezi graficul).
Concomitent cu aceasta realitate se inregistreaza un apetit in crestere al romanilor pentru credite. Cat de sanatos este acest lucru ramane de vazut. Primul viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, Florin Georgescu, afirma ca aceasta evolutie nu este ingrijoratoare. Nu este ingrijoratoare in conditiile in care puterea de cumparare a populatiei va continua sa creasca, iar expansiunea creditului pentru populatie se va face in mod prudent si diferentiat pe categorii de beneficiari. Aceste doua constante nu sunt insa deloc sigure. Recent, staff-ul FMI ne atentiona din usa avionului ca actualul pachet de politici fiscale si monetare "incurajeaza un consum excesiv, deterioreaza echilibrele externe si afecteaza competitivitatea".
Pana acum, ponderea datoriilor in venitul romanilor s-a mentinut relativ constant. Asta pentru ca nivelul sporit al indatorarii a fost sustinut in buna masura de cresterea veniturilor. Stabilitatea financiara a celei mai mari parti a populatiei este insa deosebit de fragila. O modificare a tendintelor cu privire la dobanzi si la cursul de schimb ar aduce pe multi in imposibilitatea onorarii datoriilor. In acest sens este deosebit de interesant modul de structurare a pasivelor financiare ale populatiei. Astfel, in martie 2005, 49,6% din aceste pasive erau reprezentate de credite in lei si 47,9% de catre creditele in valuta. Ponderea creditelor in valuta, care expun populatia la o dubla vulnerabilitate, cea a dobanzii, dar si a cursului, au crescut cu peste 20% din 2003.
Indatorarea, stimulata si de explozia pretului casel
