Jurnalistul Bob Woodward este spaima republicanilor de la Casa Alba si erou de film. Alaturi de Carl Bernstein, Woodward a reusit sa-l dea jos pe Nixon, prin dezvaluirea „Afacerii Watergate". L-a interogat ore intregi pe Bush despre razboiul din Irak. Cit de tare ar fi Woodward, el nu a reusit sa afle de cine asculta Bush cel mic: de Tatal din Ceruri sau de tatal sau de pe Pamint.

S-a lamurit insa ca, deocamdata, un alt razboi nu e pe agenda Casei Albe. Bob Woodward povesteste pentru „Cotidianul" confruntarile sale cu doi presedinti americani, Nixon si Bush.

Sinteti cunoscut in primul rind drept cel care a dezvaluit „Afacerea Watergate", care a dus la demisia lui Nixon. Cum ati reusit?

In 1972, situatia se prezenta asa: la sediul Partidului Democrat avusese loc o spargere ciudata, iar doi reporteri foarte tineri, foarte necunoscuti, de la „Washington Post" (eu si Carl Bernstein), incepusera sa scrie o serie de articole in care se spunea ca oamenii lui Nixon erau implicati.

Ba mai mult, ca Watergate era numai o parte dintr-o masiva campanie de spionaj si de sabotaj in numele lui Nixon. In acea perioada, compania „Washington Post" tocmai isi pusese actiunile pe Bursa, iar strategia Casei Albe era de a contesta licentele TV ale companiei, astfel incit actiunile sa se duca la vale. „Washington Post" era in pericolul de a se desfiinta.

In ianuarie 1973 scriseseram deja majoritatea dezvaluirilor majore, cind redactorul-sef de atunci al ziarului, Katherine Graham, m-a invitat sa iau prinzul cu ea.

Nu o cunosteam direct, aveam 29 de ani, lucram de mai putin de un an la „Washington Post", iar cind am intrat in restaurant, Katherine avea o privire care zicea: „Ce-ati facut, mai baieti, cu ziarul meu?" Deci aveam o afacere gata sa se duca de ripa si o reputatie jurnalistica gata sa se duca de ripa.

@N_