Un simplu zvon sau o realitate iminentã ? O posibilã retrocedare a Palatului Toldalagi situat în Piaţa Trandafirilor, nr.11, din Târgu Mureş, locaţie care în prezent adãposteşte Muzeul de Etnografie, agitã spiritele şi creeazã o stare de incertitudine printre angajaţii instituţiei. Pe ce se bazeazã eventuala cerere de retrocedare şi care ar fi locaţia pe care ar urma sã o primeascã pentru reinstalare respectivul muzeu? Acestea sunt doar douã din multele întrebãri pe care şi le pune cu foarte multã îngrijorare personalul instituţiei. În acest context, destul de încãrcat, se pare cã nici Muzeul Judeţean din Târgu Mureş, situat în Palatul Culturii, nu se „simte" prea bine. Şi el este pregãtit de plecare.
Palatul Toldalagi, locul unde membrii acestei familii poposeau atunci când îşi vizitau domeniile din zonã, a fost construit de Laszlo Toldalagi între anii 1759-1772. Clãdirea aparţine stilului baroc şi a fost realizatã de arhitectul Schmidt Pal, dupã planurile arhitectului francez Jean Louis d'Or.
Familia Toldalagi a fãcut parte din marea nobilime a Transilvaniei şi a jucat un rol politic important în istoria acestei provincii româneşti în secolele XVII-XIX. Prima menţiune documentarã a familiei dateazã din anul 1268. Este de fapt cel care obţinând o mâşie în Toldal a stabilit numele familiei de la numele acestei moşii. În anul 1455, regele Ladislau al V-lea al Ungariei a acordat familiei blazon, iar din 1456 le-a donat întreaga moşie Toldal. Mihaly Toldalagi a obţinut în 1744 titlul de conte, iar fiul sãu Laszlo, asesor la Tabla Regeascã din Târgu Mureş şi mare jurist al vremii, a fost cel care prin diverse mijloace a sporit averea familiei acaparând terenuri comunale. Proprietãţile familiei au ajuns sã se întindã la momentul respectiv în comitatele Turda, Târnava, Dãbâca, Solnocul Interior, Cluj şi scaunul Mureş.
Nevoia de spiritualitate româneas
