Din ce in ce mai multe firme romanesti sunt capabile sa faca fata concurentei prin mijloace capitaliste sanatoase. Ei exista pentru ca sunt competitivi, si nu pentru ca au o pila la primarie. In urmatoarea perioada, aceasta stare de lucruri se va accentua si va deveni regula Romanii au incercat, dupa Revolutie, diverse formule pentru a castiga bani. Desi se face in continuare tapaj pe inertia valaha, adevarul este ca societatea romaneasca a dovedit o mobilitate impresionanta. Daca luam in considerare si situatia din care am plecat - o economie inerta si o tara de angajati la stat - putem spune ca am ajuns foarte repede destul de departe.
"Magazinele universale" din Bucuresti sunt mascate in procent de 100% de panouri si reclame luminoase. Va amintiti cum aratau in 1989? Erau niste cladiri "golase" pe dinafara si pe dinauntru. Va amintiti ce era, in acelasi an, in locul unde astazi este amplasat un hypermarket? Era scheletul a ceea ce trebuia sa devina o imensa cantina comunista. De atunci si pana acum, lucrurile s-au schimbat la 180 de grade. Romania din 2005 este o alta Romanie.
La inceput, a fost buticul. Muntenii mergeau la turci, moldovenii la rusi, banatenii la sarbi, ardelenii la unguri. Era (ca si acum) tot timpul coada la pasapoarte. In primii ani postrevolutionari, tara s-a umplut de tarabe, gherete, consignatii si standuri. S-a format asa-numita categorie a buticarilor. Se cumparau si se vindeau de toate: covoare, aur, tigari, ata de papiota, blugi, paturi, dulciuri etc. In cateva orase, se formasera adevarate targuri cu marfa de la turci, denumite in mod sugestiv bazare. Un exemplu este bazarul de la Suceava. Fabricile din oras se inchideau, una cate una. In acest timp, comertul era in plina expansiune. Aproape intregul targ a reusit sa depaseasca faza disponibilizarilor masive multumita bazarului.
Dupa aceasta efervescenta a v
