42 de ani reprezinta o viata de om. Pentru Paul Anuta, invatator la Scoala generala din Segarcea, 42 de ani inseamna o viata petrecuta in sala de clasa, inseamna 15-16 generatii de copii care au deprins arta scrisului si socotitului doar datorita pasiunii sale. Invatatorul Paul Anuta termina in 1973 Facultatea de Istorie - Geografie, dar, nedorind sa fie suplinitor, a preferat sa ramâna invatator pentru ca terminase si liceul pedagogic. La catedra, Anuta a fost mai mult nemultumit pentru ca nu a reusit intotdeauna sa faca tot ce si-a propus. „Societatea care nu respecta invatamântul nu are nici un viitor. Munca dascalului nu mai are eficienta. Profesorul avea un alt statut, era ca un Hristos in sat. Acum nu mai exista pârghii prin care sa disciplinezi si sa motivezi elevii. In primele luni ale fiecarei clase intâi imi toceam pantalonii pentru ca trebuia sa stau cu fiecare in banca si sa iau mâna elevului si sa scriem impreuna, indrumându-l“, a povestit invatatorul care considera ca este important sa-ti faci treaba acolo unde te afli si ca din acest punct de vedere nu conteaza ce au ajuns fostii sai elevi, fie ca unii sunt medici, ingineri, sportivi sau mecanizatori. Pasiune pentru cântec Invatatorul povesteste ca pasiunea pentru cântec a fost mostenita de la mama sa, iar ca unde este bautura, asa cum se intâmpla la Segarcea dintotdeauna, este si cântec. Pe timp de iarna, segarcenii obisnuiau sa umble de la unul la altul, se cinsteau si cântau. „Iubesc tot ce este vechi, iar cântecele vechi sunt cu adevarat valoroase. E pacat ca sunt prea putini cei care isi cunosc trecutul cu adevarat. E pacat sa nu ne cunoastem istoria, fie ea buna sau rea“, a spus invatatorul Paul Anuta. Durerea cea mare a lui Anuta o reprezinta faptul ca in vremurile pe care a ajuns sa le traiasca, valoarea a fost surclasata de comercial. Ceea ce aduce bani nu trebuie sa fie neaparat si bun. „Ma u