Contractul incheiat intre Consiliul Local al Municipiului Bucuresti si SC Dalli Impex SRL, in posesia caruia a intrat SFin, arata clar cum trebuie facut un act care sa permita unui investitor sa se imbogateasca fara sa investeasca nimic.
Actul este atat de lapidar si de infantil, incat la originea unei asemenea facaturi juridice nu pot sta decat doua variante: ori juristii care l-au conceput sunt retardati ori e valabila varianta inversa, ca omisiunile si confuziile din acesta sunt o manevra abila pentru a lasa loc de interpretari la discretie, in orice situatie.
Deja toata lumea stie cine sunt protagonistii acestui contract: Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, fosta sefa a Cancelariei prezidentiale, si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti. Ulterior, Cocos si-a cesionat actiunile pentru a asigura compatibilitatea sotiei sale, insa Dalli a ramas tot in ograda sa.
Ca si in contractul nr. 20 din 20.06.1995, in cele ce urmeaza CLMB se va numi „Orasul", iar SC Dalli - „Agentul". Istoria acestui contract a inceput de la o licitatie publica, organizata pe 2.05.1995. Aceasta a reprezentat un subiect controversat in presa vremii, dar pana la urma a fost abandonat, ramanand fara urmari, deoarece autoritatile nu au luat nici o masura.
Ca orice actiune formala, licitatia a fost ignorata inclusiv de partile contractului, intrucat la ora actuala obiectul acesteia nu mai seamana cu ce s-a licitat. Chiar si referirile la caietul de sarcini, in baza caruia s-a licitat, au fost eliminate din contract la primul act aditional.
Obiectul contractului il constituie „arterele", nu parcarile
Obiectul initial al contractului consta in „exploatarea spatiilor de parcare cu plata prezentate in Anexa 1 din Contract, denumite in cele ce urmeaza bunuri, asa cum sunt de- scrise in Caietul de sarcini din Anexa 2 la contract si definit
