Cum facem faţã cenzurii guvernamentale şi patronale sau cum ar trebui reglementatã problema acordãrii publicitãţii de stat, astfel încât sã fie acordatã corect, au fost doar câteva din temele de dezbatere care i-au provocat pe jurnalişti în weekend-ul trecut, la Conferinţa "Financial and indirect
censorship of the media în South Eastern Europe". Discuţiile, moderate de cãtre Ioana Avãdani, directorul executiv al CJI, respectiv de Darian Pavli, Open Society Justice Initiative(OSJI), s-au bucurat de o largã participare a jurnaliştilor din Serbia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia – Herţegovina, Bulgaria, Republica Moldova, Marea Britanie, Argentina şi SUA.
Reprezentanţii Centrului de Jurnalism Independent, împreunã cu OSJI, respectiv South East European Network for the Professionalizated of the Media (SEENPM), au dezbãtut la sfârşitul sãptãmânii trecute, timp de douã zile pline – un adevãrat tur de forţã – problema cenzurii în mass-media, exercitatã sub diferitele sale forme – autocenzurã, cenzurã din partea instituţiilor publice sau chiar patronalã.
Discuţiile au arãtat cã ingerinţele în politica editorialã se manifestã la fel în ţãrile mai sus menţionate ca şi pe la noi, singura diferenţã fiind gradul de intensitate sub care apare. Cenzura statului – înţeleasã ca cea exercitatã de cãtre Guvern, ministere şi autoritãţi publice locale – îmbracã, potrivit referatelor prezentate în timpul conferinţei, forma telefoanelor de ameninţare, mai ales în situaţiile în care respectivul canal media primeşte publicitate de stat, a excursiilor de recompensare sau a articolelor de PR, dictate jurnaliştilor cuvânt cu cuvânt.
Cu toate cã, au subliniat jurnaliştii, politicienii se tem de presã, ei încearcã sã influenţeze conţinutul editorial prin tehnicile enumerate mai sus.
De asemenea, prin exemplele oferite, jurnaliştii au demonstrat cã şi autocenzura fu
