"Nu Tariceanu a spus good bye Fondului Monetar International, ci Omv, Eon si Gaz de France...".
Parafrazand o expresie de mare actualitate in Romania, guvernului Tariceanu... "i s-a pus pata". Pe cine oare? Pe... Fondul Monetar International. Din anii 80, cand Nicolae Ceausescu a rupt fara menajamente relatiile cu Fmi, este pentru prima oara cand un guvern de la Bucuresti are curajul sa respinga un acord cu institu-tia de la Washington. Decizia a starnit comentarii pro si contra. Criticii au vazut in gestul guvernamental o catastrofa, o masura iresponsabila, care ne va costa integrarea europeana si depunctarea severa a agentiilor de rating. Sustinatorii, dimpotriva, au aplaudat dorinta de independenta a Executivului, curajul si lipsa de inhibitie a guvernantilor. Romania, spun ei, se afla la portile Ue, iar cine dicteaza acum la Bucuresti nu este Fmi-ul, ci capitalul european. Or, dupa cum se stie, nici o tara din Ue nu are un acord cu Fmi, de genul celui impus in ultimii 15 ani Romaniei. In plus, si Bulgaria, partenera noastra de tandem pe calea integrarii, a renuntat la "asuprirea" mult prea dura a Fondului. A pretinde un deficit zero, in timp ce in Ue deficitul permis este 3%, si a cere inghetarea salariilor in sectorul bugetar, cand profesorii au declansat greva generala, iata conditiile considerate insuportabile de catre guvernul de la Bucuresti.
Putini romani stiu, insa, ce este Fmi si cum actioneaza acesta pe plan mondial. In ce masura retetele sale s-au dovedit inspirate, aducand dezvoltarea si eliminarea saraciei sau, dimpotriva, provocand adancirea crizelor economice. Cunoscutul analist Ilie Serbanescu, cel care a avut contacte cu Fmi si in perioada in care a fost ministru al Finantelor, analizeaza semnificatia rupturii dintre Fond si guvernul Tariceanu.
"O casa de ajutor reciproc cu 184 de tari"
- In ultimii 15 ani, s
