S-a implinit un an de cand "Tramvaiul Popescu" pleaca din Statia Sf. Gheorghe, intr-un experiment teatral de zile mari. Festivalul National de Teatru a programat, sambata si duminica, trei "iesiri".
Este aproape ora 15:00. Asteptam cu totii sosirea tramvaiului Popescu cu un sentiment de curiozitate, dar si cu prudenta. Teatru experimental. Unii dintre noi stiu ce se va intampla, insa asta nu ne impiedica sa devenim usor paranoici atunci cand un trecator, sprijinit in carje si cu ochelari negri, de orb, se vantura pe peron. Cum domâle: si orb, si olog? Trebuie sa fie din piesa...
ADAPTARE. Spectacolul "Un tramvai numit Popescu" este prezentat de Teatrul National Radiofonic al Societatii Romane de Radiodifuziune si este o adaptare dupa opera poetica a lui Cristian Popescu, disparut prematur dintre noi in 1995. Scenariul si regia ii apartin lui Gavril Pinte. Spectacolul se desfasoara pe traseul tramvaiului 26, cu plecare din Piata Sf. Gheorghe, si dureaza circa 90 de minute.
NUNTA SI INMORMANTARE. Harmalaie. Muzica de nunta cantata la vioara. Un tramvai alb, cu aspect fantomatic, mortuar, apare ca din senin dupa colt. Un cuplu de miri sta suspendat in partea din fata a tramvaiului. Pe trotuar coboara nuntasii. Fetele albe, cadaverice, sunt in contrast flagrant cu muzica vesela, care te imbie sa urci. "Poftiti in calatorie de nunta!", suntem imbiati. Nunta sau inmormantare? Te apuca o jena, pentru ca nu stii cum sa reactionezi. Si poate tocmai de asta reactionezi bine.
Cu scrasnete de macaze, tramvaiul se urneste din statie, sub privirile celor care au ramas jos, pentru ca nu au mai putut urca, si ale trecatorilor care se uita la tramvai... "ca la nunta". Nici nu trecem bine de prima statie, ca se aud sirene. Paranoia revine, dar nu poti sa crezi ca masina de politie, precedata de cea de pompieri, care trece vijelios prin fata, ar putea sa aiba
