Spre deosebire de Marea Britanie si Danemarca, ce si-au negociat anumite clauze ale procesului aderarii si nu s-au obligat la adoptarea monedei comune, noile tari din Europa Centrala si de Est, care au intrat in Uniunea Europeana la inceputul anului trecut, vor fi obligate sa adopte euro intr-un interval de timp cat mai scurt posibil. Acestea nu vor adopta insa simultan deviza europeana si, din cate se pare, unele dintre ele nu-si doresc foarte tare schimbarea monetara. Un studiu realizat recent de Emma Menasce de la institutul Ixis CIB, si citat de cotidianul francez Le Monde, arata ca intre grupul celor zece si vechea Europa nu s-a ajuns inca la o convergenta economica deplina.
''In ciuda unei ameliorari din cursul ultimului deceniu, nivelul veniturilor pe cap de locuitor din noile tari membre raman inca foarte departe de cele din UE 15'', observa economista. Intre 1995 si 2004, venitul pe cap de locuitor in cele zece noi tari a crescut de la 49,2% la 56% din cel al UE 15. In tari precum Malta, Cipru, Slovenia, el a ajuns la 70-75% din venitul UE 15, insa in alte tari, precum Polonia si tarile baltice, el a ramas la 40-45%.
Nivelul de viata, observa studiul Ixis, nu este insa o conditie necesara a aderarii la Uniunea monetara si financiara, ci aceasta depinde in exclusivitate de criteriile stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Primul criteriu este cel al ratei de schimb. Astfel, intrarea in zona euro trebuie sa fie precedata de un interval de stabilitate de minim doi ani, fara o criza majora, in mecanismul de schimb european (MCE2).
Pana acum, sase tari din cele zece au adoptat MCE2, pe cand Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Slovacia raman in continuare in afara sa. ''Stabilitatea ratelor de schimb va fi un factor fundamental, in contextul degradarii conturilor externe, in special in tarile baltice si Ungaria'', a declarat Menasce. Pentru
