In urma unui indelungat sir de negocieri purtate de Guvern cu cele patru sindicate nationale din invatamant, mai-marii din Palatul Victoria nu au fost in stare sa propuna decat „un acord de toata jena”. Oferta Guvernului se rezuma la o crestere a salariului cu aproximativ 600.000 lei si acordarea unor sume de bani pentru asigurarea calitatii invatamantului.
Numai ca ceea ce ii doare pe profesori in realitate sunt salariile ridicole de care au parte, acestia cerand o marire a venitului cu 50% in cursul anului 2006. Dand dovada de o unitate fara precedent, profesorii constanteni au decis sa nu se lase pacaliti si sa continue greva, refuzand astfel conditiile propuse de Guvernul Romaniei.
Acordul propus de Guvernul Tariceanu profesorilor din intreaga tara, in speranta incetarii grevei, nu i-a impresionat deloc pe profesorii constanteni.
Ba mai mult, dascalii de la malul marii, reuniti in Sala de concerte a Liceului de Arte, s-au simtit jigniti ca guvernantii au putut propune un asemenea acord, numindu-l „o rusine” sau „cel mai jignitor document” care le-a fost adresat in ultimii 15 ani.
„Jignitorul” acord ofera dascalilor o marire a salariului cu 5% la 1 ianuarie 2006 si cu 3% la data de 1 septembrie 2006, insemnand o crestere medie a venitului cu 630.000 lei pe luna. Tot in acordul propus, Guvernul se obliga, sa asigure calitatea invatamantului, reabilitarea si dotarea scolilor, eficientizarea retelei scolare si manuale.
De asemenea, Palatul Victoria propune infiintarea si finantarea Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, lucru considerat de profesori ca fiind o capcana, catre care Guvernul sa reorienteze fondurile destinate invatamantului, unde „o adunatura de smecheri”, dupa cum preciza Paul Daminte, profesor al Liceului Decebal, „vor fi angajati de stat ca
sa nu fa