"Nu exista un standard general valabil pe plan international al "autonomiei culturale", acesta fiind un concept nou in legislatia romaneasca", se spune in raportul Comisiei de la Venetia asupra "Nu exista un standard general valabil pe plan international al "autonomiei culturale", acesta fiind un concept nou in legislatia romaneasca", se spune in raportul Comisiei de la Venetia asupra proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale. In document se precizeaza ca reglementarile in acest domeniu sunt optionale si depinde de fortele politice sa ia o decizie in acest sens.

Comisia de la Venetia a trimis autoritatilor romane numeroase observatii structurate in 82 de articole prin care se atrage atentia ca proiectul statutului minoritatilor este discutabil, avand prevederi confuze sau chiar daunatoare in ceea ce priveste raportul dintre institutiile statului si Consiliile Autonomiei Culturale. ,Pentru ca notiunea de autonomie culturala este o noutate in Romania, ea ar trebui sa fie definita foarte precis", arata documentul Comisiei. "Relatiile dintre Consiliile Autonomiei Culturale si institutiile statului trebuie sa fie obiectul unor reglementari mult mai detaliate. In proiect sunt doar prevederi izolate si dispersate.Trebuie clarificat daca "autoritatile administrative autonome cu statut juridic vor avea putere decizionala in administratie.", se spune in raport. Comisia de la Venetia cere sa se precizeze care este regulamentul dupa care se vor ghida Consiliile Autonomiei Culturale si care le sunt atributiile. De asemenea Comisia atrage atentia ca noile institutii vor coexista cu organisme cu competente similare, precum Departamentul Interetnic si Consiliul National al Minoritatilor. La fel de important, potrivit Comisiei, este si clarificarea raportului dintre Consiliul Minoritatilor si stat. "In caz contrar se vor produce ambiguitati legislative c