Intre cele 72 de milioane euro pe care le-au bagat in buzunar procesatorii de carne si cele mai putin de sase milioane pe care le-au obtinut toate fermele zootehnice impreuna este o diferenta de la cer la pamant. La fel este si intre cele 329 de proiecte depuse la categoria “culturi de camp” si zero proiecte la zahar si plante textile. Ca socoteala de la Bruxelles nu se potriveste cu cea din ograda agricultorilor romani este, acum, un fapt demonstrat cu cifre. La subm
Intre cele 72 de milioane euro pe care le-au bagat in buzunar procesatorii de carne si cele mai putin de sase milioane pe care le-au obtinut toate fermele zootehnice impreuna este o diferenta de la cer la pamant. La fel este si intre cele 329 de proiecte depuse la categoria “culturi de camp” si zero proiecte la zahar si plante textile.
Ca socoteala de la Bruxelles nu se potriveste cu cea din ograda agricultorilor romani este, acum, un fapt demonstrat cu cifre. La submasurile “carne” si “culturi de camp”, gradul de absorbtie a fondurilor SAPARD este de peste 100%, pana in anul 2004. In schimb, pentru anumite categorii de proiecte din domeniul productiei vegetale si cresterii animalelor, au fost alocate cateva zeci de milioane de euro pur si simplu degeaba.
Cauzele sunt multiple. Faptul ca este necesara o suma frumusica de bani pentru a o depune drept “cofinantare” privata este numai unul din motive. Cei aproximativ 80 de producatori de carne care au atras, procentual, cei mai multi bani SAPARD sunt companii destul de instarite, care au trecut mai usor peste aceasta problema. Desi, nici acestora nu le-a fost atat de usor. “Avem un proiect deja incheiat, in valoare de 350.000 de euro. Am fi vrut sa cerem mai mult, dar, in momentul respectiv, nu dispuneam de cofinantarea necesara”, spune Gheorghe Dicu,
