Nimic nu se compara cu durerea de dinti. Iar mersul la dentist este, cu siguranta, cel mai crunt cosmar pe care, vrând-nevrând, orice om il traieste macar o data in viata. Când insa soarta - sau pisica neagra! - face sa dai peste femeia-stomatolog de saptej' de ani, masiva, cu barba, mustata, probleme de igiena personala si, pe deasupra, fara autorizatie, atunci poti sa te consideri aranjat: daca nu mori de durere, sigur vei muri de inima! Cabinetul iadului Sa te fereasca sfântul sa te apuce durerea de masea prin zona garii! Si, mai ales, sa te abtii sa intrebi de cel mai apropiat cabinet stomatologic. Destinatia va fi una singura: cum dai coltul Farmaciei nr.18 din Piata Garii, calauzit de indicatoarele plantate din cinci in cinci metri, ajungi la „Cabinet stomatologic, dr. Bertina Singer“. Greu de recunoscut insa. Pentru ca ceea ce scrie pe firma nu seamana deloc cu ceea ce este: adica un parter de bloc insalubru, prevazut cu doua ochiuri de geam crapate si acoperite cu un strat gros de vopsea si doua usi (doar una singura de acces) semanând mai degraba cu intrarile intr-o magazie de vechituri. Inauntru - amenajat dupa ureche in asa fel incât sa arate a cabinet medical: o asa-zisa sala de asteptare, având in dotare o canapea rupta si jegoasa, un robinet infipt in perete, chiuveta fiind doar amintire, si trei glastre cu flori pentru ridicarea moralului pacientilor stresati. Grup sanitar nu exista, dar daca te trec emotiile prea tare, poti apela la vecinii de la farmacie, printr-o usa de comunicare. In fine, daca ai reusit sa treci de primele socuri, poti sa-ti faci curaj si pentru marea incercare! Cabinetul propriu-zis seamana, in linii mari, cu ce ne-am obisnuit a fi un cabinet stomatologic: scaunul torturii, lampa, polizoarele, instrumentarul. La o analiza mai detaliata insa, lucrurile nu mai sunt atât de simple si... curate. Un sort de bucatarie agatat de scaun,