De curînd (între 28 şi 30 octombrie), Facultatea de Litere din Bucureşti - prin Andra Vasilescu, coordonatoarea unui proiect în domeniul predării limbii române ca limbă străină - şi Institutul Cultural Român au organizat colocviul Limba română în lume - comunicare, cercetare, export cultural. Participanţii din ţară au reprezentat instituţii implicate în difuzarea limbii şi culturii române (Universitatea din Bucureşti, Institutul Cultural Român, Institutul Limbii Române, Institutul de Lingvistică, Uniunea Latină, Ministerul Afacerilor Externe: Ioan Pânzaru, Liviu Papadima, Horia-Roman Patapievici, Sorin Alexandrescu, Dan Horia Mazilu, Marius Sala, Diana Turconi, Monica Joiţa), sau au utilizat experienţa unor contacte culturale şi de predare a românei ca limbă străină, (Mircea Vasilescu, Gheorghe Doca, Maria Aldea, Elena Platon, Camelia Dragomir, Mihaela Albu, Teodora Irinescu şi alţii). Semnificativă a fost prezenţa a numeroşi participanţi - profesori şi traducători - din străinătate, mai ales din Italia, Germania, din ţările Europei Centrale şi de Est.

S-a vorbit în zilele colocviului (de către profesorii italieni Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Roberto Scagno) despre strategiile cunoaşterii literaturii române în lume, prin traduceri şi alte manifestări culturale, dar şi despre peripeţiile catedrelor de română, în condiţiile reformei universitare (Alexandra Sora şi Ioana Scherf din Germania; Teresa Ferro din Italia). }ările din fostul bloc estic nu par să piardă tradiţiile legăturilor, ale cercetărilor şi ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix, Cehia); în alte locuri apropiate s-au creat instituţii de învăţămînt noi (Apostolos Patelakis, Grecia). Probleme speciale pun, desigur, zonele unde româna e limbă minoritară (despre situaţia din Ucraina au vorbit Sergiy Luchkanyn şi Natalia Stratanovska, despre Timocul Sârbesc - Sorin M