Aceasta-i intrebarea zilei, dupa verdictul Curtii Constitutionale! Prin respingerea, ca neconstitutionale, a articolelor din Regulamentele celor doua camere ale Parlamentului, privitoare la mecanismul de schimbare din functie a Presedintilor Senatului si Camerei, s-a inchis definitiv un capitol. In Romania, s-a creat o situatie politica noua.
Din perspectiva PSD-ului, este o victorie importanta. Liderii partidului pot impartasi bucurosi, intre ei, vestea cea buna. Ofensiva politica "pe toate fronturile", la care au fost supusi, pornita imediat dupa anuntarea rezultatului alegerilor prezidentiale, si-a epuizat energia.
"Mareea orange", care ameninta sa mature din cale tot ce mai ramasese dintr-un PSD debusolat si sfisiat de bataliile interne pentru putere, s-a izbit de o stinca si, pentru prima oara, a dat inapoi.
Ba chiar mai mult, desi au raspuns atacului furibund al "trupelor orange" printr-o prea putin glorioasa "retragere in dezordine", deocamdata, liderii PSD-ului au aminat declansarea alegerilor anticipate si au marcat un punct in batalia pentru presedintia Senatului si a Camerei.
Pentru un partid in opozitie, care nu prea si-a facut timp sa-si exercite functiile sale de "opozitie", nu e putin lucru! Totusi, o privire mai atenta asupra noii situatii, arata ca PSD-ul este departe de a-si putea trece in palmares un "Stalingrad" propriu. Reorganizarea interna a PSD-ului a ramas la stadiul, deloc solid, al compromisului de circumstanta, la virf.
Conducerea este in continuare ezitanta si nu a intrat substantial in agenda guvernarii, pe care se presupune ca ar trebui sa o recreeze, din propuneri, analize critice si programe proprii, propuse electoratului si Parlamentului. Pe de alta parte, pierderile de substanta si imagine, ale partidului, vor continua.
Daca ofensiva politica asupra PSD s-ar putea sa
