Doamna de fier a producţiei de cărţi
Sunt zone în România (este adevărat, puţine) care au intrat deja în Europa. Una dintre ele se află în nordul Bucureştilor (undeva, spre Bucureştii Noi, dincolo de Hotelul Parc). Este vorba de perimetrul de câteva mii de metri pătraţi ocupat de R.A. ,Monitorul Oficial", care încă de la intrare te surprinde prin gazonul perfect îngrijit, prin brazii şi trandafirii udaţi la timp (chiar şi când nu plouă!), prin clădirile cu o arhitectură îndrăzneaţă, având unii dintre pereţi integral vitraţi, cam aşa cum vedem în filmele americane. Nu este vorba de lux, ci de o ambianţă anume gândită pentru o muncă de bună calitate.
De fapt aici am vrut să ajung. La ,Monitorul Oficial" există un cult al muncii de bună calitate. Directoarea acestei megatipografii, Eugenia Ciubâncan, este o adevărată doamnă de fier a producţiei de cărţi din România. Nu face nici o concesie, nimănui, nici măcar autorului, dacă acesta are un moment de slăbiciune şi acceptă nereguli. S-a înconjurat de specialişti experimentaţi(Carmen Nastea, Ştefan Ghiţă, Gheorghe Toma, Marin şi mai nu ştiu cum - doar atâţia am avut eu prilejul să cunosc, tipărind în aceste zile o carte de o mare complexitate tipografică la ,Monitorul Oficial"). La ,Monitorul Oficial" nu vezi niciodată pe coridoare, aşa cum se întâmplă în alte instituţii, salariaţi care să stea la taifas sau să se uite, cu priviri goale, pe ferestre. Toată lumea ştie ce are de făcut. Iar dacă nu ştie, se interesează, fiindcă trebuie să aibă un răspuns pregătit pentru doamna directoare care poate să-şi facă oricând apariţia. Ea nu poate fi dusă cu vorba, fiind supercompetentă.
Angajaţii o respectă, îi ştiu şi de frică, o admiră, o şi iubesc, fiindcă exigenţa ei îi avantajează de fapt pe toţi şi, punând una peste alta, se mândresc cu apartenenţa lor la ,Monitorul Oficial". Sint