Tonul majorarilor a fost dat de BNR, care a sterilizat lichiditatea de pe piata Unul dintre efectele colaterale ale masurilor BNR de limitare a creditarii in valuta a fost si acela al scaderii dobanzilor la depozite. Se pare ca banca centrala a evaluat consecintele si a venit cu o corectie spre a reface capitalul de incredere vizavi de procesul de economisire. Astfel, CA al BNR a hotarat sa sterilizeze ceva mai multa masa monetara aflata in exces pe piata. "Mizam pe dobanzi mai bune la economisire", declara, zilele trecute, guvernatorul Mugur Isarescu. In replica, conducatori de banci comerciale spun ca acest lucru ar fi posibil daca BNR va fi constanta in decizia sa si nu va veni cu modificari care sa perturbe din nou piata. Apoi, ar fi normal sa creasca dobanzile la depozite pentru ca acestea au scazut prea brusc intr-o prima etapa si sunt departe de ceea ce se ofera pe piata interbancara, spun bancherii. Pasul de crestere va depinde de la o banca la alta. "La bancile care au scazut foarte mult dobanzile, periclitandu-si activitatea de economisire, ma astept sa vad o crestere a dobanzilor. La depozite, dobanda trebuie sa fie ceva mai mare decat nivelul inflatiei, adica real pozitiva, respectiv de 5,5-6,5%", declara ieri ziarului nostru Eugen Radulescu, presedintele CEC. Pe diverse produse de economisire si grupe de clienti vor fi dobanzi care vor creste mai mult sau mai putin, vor stagna sau chiar vor scadea. Per total, "probabil dobanda medie la plasamentele financiare va scadea usor, in vreme ce dobanda la depozite va creste usor", crede Radulescu. Politica BNR trebuie sa fie pe termen lung Unii bancheri sunt ceva mai retinuti in a face prognoze optimiste. "Nu avem in vedere o crestere iminenta a dobanzilor la depozite. Niciodata nu ne bazam pe politica BNR, pentru ca nu stim cat va dura si noi nu ne jucam cu dobanzile si cu clientii. Am putea creste putin