Deraierea acordului cu Fondul Monetar International pare sa fi aprins sperantele unor salarii marite pentru largi categorii sociale. Profesorii sunt deja in cea de-a doua saptamana de greva generala, iar negocierile cu Executivul s-au transformat intr-o lupta de transee. Pozitiile sunt clar definite si nimeni nu cedeaza. Guvernul a fost de acord sa majoreze bugetul pentru anul viitor destinat educatiei cu o suma echivalenta cu 1,1% din PIB, dar numai daca fondurile au ca destinatie finantarea proiectelor de investitii. Cadrele didactice vor insa ca acest procent sa acopere si revendicarile salariale.
Totodata, de miercuri, anjajatii de la metrou au incetat lucrul si se alatura corului de cereri de mariri salariale. Majorarea pe care o cer, de 23%, depaseste cu mult inflatia pe acest an, estimata la 8,3%.
In acest context, premierul Tariceanu spune ca lipsa unui acord cu FMI nu trebuie sa reprezinte un prilej pentru cereri salariale nejustificate. El a aratat ca majorarile salariale de "doua cifre" solicitate de sindicalisti nu pot fi acordate in conditiile in care inflatia a coborat la un nivel destul de redus. "Daca scapam din maini politica salariala, economia poate derapa foarte grav. Chiar daca nu avem un acord cu Fondul Monetar International, avem propria noastra responsabilitate de a mentine echilibrele macroeconomice si de a arata ca putem asigura si fara FMI o politica echilibrata, care sa conduca in cativa ani la o crestere economica permanenta si sanatoasa", a spus Tariceanu.
Afirmatia sefului Guvernului are insa cel putin un punct discutabil. El este singurul care nu stie ca misiunea FMI a concluzionat ca acordul este doar "off-track". Acest lucru inseamna ca politicile aplicate de Guvern nu sunt in conformitate cu obiectivele acordului Stand-by de a reduce inflatia, de a limita dezechilibrele externe si de a promova cresterea economica,
