De cateva luni e difuzata o reclama care ia in bascalie drama copiilor disparuti. Prima varianta a reclamei am auzit-o la radio acum vreo luna. Protagonisti, un El - molipsit de fericire tampa la auzul ofertei de pret pentru masina de lux si Ea - panicata de probleme. Dialogul lor suna cam asa: Ea - "dragule, am uitat aparatul de calcat in priza", El - "nu-i nimic draga, se intampla", Ea - "dar a ars tot dormitorul", El (fredonand ceva) - "nu-i nimic", Ea - "si au venit si pompierii si au distrus mobila cea noua", El - "ei, si ce?". Urmeaza "agatamentul": "cand intalnesti o asa oferta la masina, nimic nu-ti poate tulbura fericirea". Apoi vine finalul de reclama... Ea - "si nu-l mai gasesc nici pe Adrian!". El - "nu-i nimic, draga, infiem alt copil." Pontosi cei care au creat acest spot, nu?
Asa s-au crezut si ei, din moment ce au recidivat! Am auzit a doua varianta a reclamei ieri. Problemele sunt din ce in ce mai grave: "ne evacueaza din casa", El insa este la fel de calm si de euforic. Atingand culmile cinismului tot in finalul spotului... Ea: "Si pe copilul nostru inca nu l-au gasit." El - "ei, au trecut doar doua luni". In Romania sunt 285 de copii disparuti. Multi dintre ei nu "doar de doua luni", ci de ani de zile. Parintii lor se roaga sa-i vada din nou acasa. Cum credeti ca ar reactiona acesti parinti daca ar auzi, ca si mine, din intamplare, la un post de radio, o reclama care face bascalie de drama lor? (Adriana Oprea-Popescu) De cateva luni e difuzata o reclama care ia in bascalie drama copiilor disparuti. Prima varianta a reclamei am auzit-o la radio acum vreo luna. Protagonisti, un El - molipsit de fericire tampa la auzul ofertei de pret pentru masina de lux si Ea - panicata de probleme. Dialogul lor suna cam asa: Ea - "dragule, am uitat aparatul de calcat in priza", El - "nu-i nimic draga, se intampla", Ea - "dar a ars tot dormitorul", El (fredona
