PROCESUL "MARII TRADARI NATIONALE" La 9 mai 1945, razboiul in Europa a luat sfarsit. Din acel moment, invingatorii puteau trece la identificarea si judecarea celor care se faceau vinovati de savarsirea ororilor "ciumei brune" a secolului al XX-lea. Deportarea evreilor si a rromilor in Transnistria a figurat printre capetele de acuzare in procesul intentat in mai 1946 fostului sef al statului roman, Ion Antonescu, precum si principalilor sai colaboratori. Pe langa acuzatia ca au contribuit la "dezastrul tarii", inculpatii au mai fost judecati si pentru "crime de razboi".

In cazul romanesc, sovieticii i-au considerat vinovati de purtarea razboiului cu URSS pe maresalul Ion Antonescu, seful statului roman intre 1940 si 1944, si pe principalii sai colaboratori din acea perioada. Romania pierduse "pe mana" maresalului. Antonescu a mizat pe cartea germana, care s-a dovedit necastigatoare. Dintotdeauna, invingatorii in razboaie i-au pedepsit la sfarsit pe invinsi - regula a jocului cunoscuta de orice militar.

ACUZATIILE. Aliatii au decis inca inainte de sfarsitul razboiului sa-i pedepseasca exemplar pe "criminalii de razboi". Cel mai cunoscut proces postbelic a fost cel de la Nürnberg. In Romania s-a judecat in mai 1946 ceea ce in epoca s-a numit "Procesul Marii Tradari Nationale". Legea pe baza careia au fost judecati inculpatii avea numele de "Lege pentru descoperirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii si de crime de razboi". In boxa acuzatilor s-au regasit maresalul Ion Antonescu, principalul sau colaborator Mihai Antonescu si alte persoane care participasera la luarea deciziilor sau care pur si simplu le executasera fara nici cea mai mica impotrivire. Printre acestia s-a aflat si Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei.

Printre capetele de acuzare din proces s-au numarat si cele referitoare la "politica rasiala" dusa de Antonescu