Col. Constantin T. Degeratu: "Aceste victime trebuiau, aveau dreptul sã trãiascã; nimeni din armatã nu a avut nimic cu cei care au trecut în nefiinţã; ceea ce s-a întâmplat a fost, probabil, o tragicã eroare, generatã de crimele odiosului dictator şi ale clicii lui, menitã sã întineze chipul nobil al Revoluţiei, sã rupã armata de popor"

Constantin Degeratu este consilier prezidenţial al preşedintelui Bãsescu pe probleme de apãrare şi va conduce noua Comunitate Naţionalã de Informaţii (CNI). Pentru cã meritã. În Decembrie 1989, la Cluj, a întocmit harta desfãşurãrii trupelor armate în oraş, în cadrul acţiunii de suprimare a manifestaţiilor muncitorilor clujeni. El, personal, nu a omorât pe nimeni, în schimb, militarii plasaţi de el în dispozitivele de apãrare ale regimului Ceauşescu au ucis 26 de persoane şi au schilodit, cu arma de foc, alte 86. Ulterior, pentru a nu se afla nimic despre sângele care pãteazã uniforma armatei române, a interferat, la ordinul superiorilor sãi, în ancheta privind evenimentele de la Cluj din decembrie 1989, reuşind, prin delaţiune şi mistificarea adevãrului, scoaterea de sub urmãrire penalã a mai multor militari cercetaţi pentru omor. Pentru a-şi mulţumi pe deplin superiorii, a întocmit "note informative" împotriva celui care ancheta desfãşurarea evenimentelor din 21 decembrie 1989 din Cluj. În cele din urmã, pentru cã a slujit Dreptatea şi Adevãrul, şeful Parchetului Militar, col. de justiţie Liviu Tit Domşa, a fost trecut în rezervã (asta dupã ce a refuzat mita de a fi ridicat în grad ca general).

Eforturile lui Degeratu au fost rãsplãtite, o datã cu preluarea puterii de cãtre Emil Constantinescu, în 1996, când, sub ministrul PD al Apãrãrii, Victor Babiuc, a devenit şeful Statului Major General (SMG) al Armatei. În aceastã calitate, a reuşit sã scandalizeze întreaga ţarã, pe de-o parte, refuzându-le cetãţenilor României