Faptul ca deficitul de credibilitate a contribuit, prin restrangere, la oprirea din cursa a dezechilibrelor externe vine acum sa-si primeasca plata. Pentru ca ameliorarea balantei de plati externe este de natura sa contribuie la imbunatatirea balantei de credibilitate. Deficitul balantei externe de plati externe, ce a atins niveluri record in ultima vreme, tot mai mari de la un an la altul, pare sa-si fi pierdut suflul. Recent, in cadrul unui seminar, guvernatorul Bancii Nationale spunea ca s-ar putea sa constatam in acest an, cand se va trage linie, ca avem un deficit mare... dar nu mai mare decat cel de anul trecut.
Deficitele noastre externe au la baza deterioraea raportului intre exporturi si importuri. Un moment de rascruce, pe acest plan, l-am trait in 1999. Un an in care am avut ca obiectiv prioritar reducerea cu 1 miliard de dolari a acestui deficit. Obiectiv indeplinit. Deprecierea din 2000 a leului, fata de dolar, a contribuit in buna masura la ameliorarea deficitului extern. Dar un efect cu adevarat puternic l-a avut explozia exporturilor din acel an.
Incepand insa din 2001, in conditiile unei dezinflatii care tindea sa se consolideze, dezechilibrul contului curent s-a accentuat. De la un an la altul a fost tot mai mare. Deprecierea leului, in tot acest timp, a mai taiat ceva din elanul deficitului. In sensul ca le-a dat mai mult curaj exportatorilor si i-a descurajat pe importatori. Balanta platilor externe a continuat sa se dezechilibreze, dar nu catastrofal.
In 2005, insa, leul mai mult s-a apreciat decat s-a depreciat. Exportatorii s-au scandalizat ca moneda nationala, in urcare, le mananca profitul. Era de asteptat sa vedem cum explodeaza deficitul de cont curent. Surpriza insa: dezechilibrul extern nu s-a agravat.
Cum a fost posibil? Fara indoiala ca o alta balanta si-a spus cuvantul: increderea in economie. Si aici se in
