Romania este in buna masura o economie bazata pe numerar. O afirmatie surprinzatoare la prima vedere, care poate fi gasita pe site-ul ambasadei americane la Bucuresti. Dar cand se spune ca cea mai buna solutie de a avea dolari in Romania este sa ii aduci de acasa, ramai consternat. Cat de actuale mai sunt astazi astfel de observatii?
Din 2005, Romania a implementat integral Sistemul Electronic de Plati. Acest lucru ne-a adus deja o nota mai buna a Comisiei Europene cu privire la evolutia sectorului bancar romanesc. De altfel, realizarea SEP a fost finantata cu 8,4 milioane euro de Uniunea Europeana prin programul PHARE .
Este un argument aproape suficient ca vremea platilor cu bani la servieta a apus. Presedintele HVB Bank, Dan Pascariu, mentiona recent ca, dupa 1990, o plata intre clientii a doua banci diferite din orase diferite putea sa dureze si trei saptamani. Era unul dintre motivele pentru care o mare parte din plati ocoleau sistemul bancar. Ei bine, astfel de lucruri sunt istorie. Doar in luna octombrie volumul mediu zilnic al tranzactiilor de mare valoare, de peste 500 de milioane de lei vechi, era de aproximativ 4.700 de operatiuni. Acelasi indicator, insa pentru tranzactiile de mica valoare, depasea 194 de mii de operatiuni.
Un alt semn al limitelor ideii de economie bazata pe numerar este acela ca, in Romania, creste constant numarul cardurilor valide. La inceputul anului, erau in circulatie aproximativ 5,6 milioane de carduri (vezi graficul). Cresterea fata de anul precedent este spectaculoasa, de peste 20%. In fapt, un numar de carduri care depaseste cu aproape un milion pe cel al salariatilor arata ca Romania trece granitele unei economii care se concentreaza exclusiv pe numerar. Peste 500 de mii de romani detin mai mult de un card. Aproximativ 100 de mii de pensionari si 150 de mii de studenti isi incaseaza pensiile, respectiv bursel
