Intre zidurile puscariilor se naste o forma de cultura, care inca nu si-a gasit prea mult locul nici in studiile de specialitate, nici in manuale. O subcultura fara viitor, s-ar putea spune, daca i-am asculta chiar pe cei care o fac sau o poarta mai departe. Una de o valoare indoielnica, ar spune altii. Una foarte vie, in mod clar. Intre zidurile puscariilor vietuieste o forma de cultura care inca nu si-a gasit prea mult locul nici in studiile de specialitate, nici in manuale. O subcultura fara viitor, s-ar putea spune, daca i-am asculta chiar pe cei care o fac sau o poarta mai departe. Una de o valoare indoielnica, ar spune altii. Una foarte vie, in mod clar.
Pe holurile Penitenciarului Botosani ne-au surprins imaginile si citatele cu poeti si scriitori celebri. Le-a pus profesorul Napolion Ungureanu, angajat al puscariei care se ocupa de reabilitarea detinutilor si coordonatorul revistei literare facute de acestia. Le ofera cate un pic de cultura puscariasilor, poate, poate s-o prinde ceva si de capul lor. "Acela care nu se iubeste pe sine insusi nu stapaneste nimic pe lumea asta", este una dintre vorbele lasate de anticul Seneca pentru a fi puse pe zidurile Penitenciarului de la Botosani. Nichita Stanescu, Mircea Eliade sau Dimitrie Cantemir se gasesc si ei intre zidurile inchisorii, dar numai in portrete pe pereti.
RROMUL ROMICA. Intr-una dintre camerele cu minori l-am cunoscut pe Hara. Baiatul de 17 ani, inchis pentru talharie, ne arata tatuajul sau si cu timiditate accepta dialogul. Pana la urma ne-a intins unul dintre caietele sale. In care isi deseneaza gandurile sau si le pune in versuri. Versuri create de el sau auzite in puscarie. "Putini sunt tinerii care sunt acceptati in aceasta casta", ne precizeaza Romica, un rrom care isi spune tigan si care moare de ciuda ca, mai nou, fosta lui nevasta se tot perinda pe sub geamul inchisorii imbraca