Disputele privind statutul minoritatilor au intrat, de cateva saptamani, intr-un con de umbra, dar vor reizbucni odata cu intrarea acestei legi in dezbaterea Camerei Deputatilor. Proiectul a fost Disputele privind statutul minoritatilor au intrat, de cateva saptamani, intr-un con de umbra, dar vor reizbucni odata cu intrarea acestei legi in dezbaterea Camerei Deputatilor. Proiectul a fost respins de Senat, inclusiv din cauza voturilor unor reprezentanti ai coalitiei majoritare. In ultimele zile, tot mai multi reprezentanti ai PD, in frunte cu presedintele partidului, Emil Boc, si-au exprimat rezervele in legatura cu acest proiect. De partea cealalta, unii lideri ai UDMR ameninta cu iesirea de la guvernare daca statutul nu va fi adoptat in forma propusa de Guvern. Prevederea cea mai contestata din statutul minoritatilor se refera la dreptul acestora de a se organiza in asa-numitele consilii ale autonomiei culturale. Aceste consilii vor avea, practic, drept de veto in ceea ce priveste organizarea invatamantului pentru minoritati. Consiliile se vor constitui prin alegeri interne, supravegheate de Autoritatea Electorala Permanenta.
Deputatul PD Valeriu Tabara: Pasul urmator va fi atacarea Constitutiei
- Cum vi se pare statutul minoritatilor?
- Este practic o lege care accentueaza drepturile personale, dar, mai ales, colective si tipul de organizare a minoritatilor. Practic, ea nu are acest statut de lege-cadru, cum ar trebui sa fie.
- Ce spune Comisia de la Venetia, se exced regle-mentarile europene care exis-ta in prezent?
- Comisia nu spune de excedere, ci spune ca exista lucruri care nu sunt reglementate in legislatia internationala si europeana. Conceptul acesta de autonomie culturala. El nu este la aceasta data omologat, sa spunem asa, in dreptul international, dar nici in Uniunea Europeana. Deci, metodologia de alegere, pentru ca
