Media pe cap de locuitor a valorii proiectelor pentru care firmele iesene au obtinut finantare, in 2005, este de cinci ori mai mica decit cea din Botosani si de trei ori fata de Vaslui. Rusinos! Iasul este pe ultimul loc pina si la capitolul "cheltuit banii europenilor". Firmele din judete precum Vaslui sau Botosani, considerate codasele Romaniei, au reusit sa atraga fonduri SAPARD de trei sau patru ori mai mari decit Iasul. Si asta in conditiile in care, anul acesta, au fost alocate programului de preaderare in domeniul agriculturii fonduri de 200 milioane de euro. In acest ritm de absorbtie a banilor de catre Iasi, in 2007, vom fi codasii tarii la capitolul "cheltuit". "Iasul se poate mindri numai cu faptul ca adaposteste sediul agentiei regionale SAPARD", ne-au spus mai multi angajati ai agentiei. Dar nici acest avantaj nu a fost speculat de firmele locale. Proiecte multe, dar fara valoare Daca in ceea ce priveste numarul de proiecte accesate, respectiv 48, Iasul se claseaza pe locul trei in Moldova, dupa Suceava cu 822 si Botosani cu 53, dupa fondurile atrase judetul nostru se situeaza in coada topului. Iasul sta ceva mai bine in functie de numarul si valoarea proiectelor de infiintare a fermelor de vaci de lapte. Dar si aici sintem pe locul doi. Judetul Botosani are 32 de proiecte de profil. Iar cele din Iasi s-au realizat in colaborare si cu ajutorul unei firmei sucevene. In rest, datele statistice ale agentiei regionale SAPARD contureaza pentru Iasi tabloul codasului. "La toate capitolele sintem in coada clasamentului. Dar ne putem mindri ca la Iasi este sediul agentiei regionale a SAPARD", a sustinut Radu Mihaileasa, seful serviciului "Verificare Tehnica" din cadrul institutiei. "Este adevarat ca judetul Iasi este codas in ceea ce priveste sumele atrase. Dar sint convins ca vom recupera terenul pierdut", ne-a declarat Eugen Ticau, directorul agentiei regional