Aflatã într-o continuã devenire, cafeaua capãtã, cu fiecare schimbare, o aromã şi un parfum diferit. Şi asta pentru cã, pânã sã ajungã în ceaşca de pe masã, cafeaua strãbate un drum lung.
Pauza de cafea creeazã, de fapt, climatul potrivit unei stãri de meditaţie, de linişte sufleteascã.
O cafea cu adevãrat bunã este recunoscutã pentru aromã, aciditate şi caracter. Din jumãtatea muntoasã a continentului african şi din Peninsula Arabia vin cele mai bune cafele din lume. Au mirese intense de fructe, cacao şi mirodenii, cele mai cunoscute fiind sortimentele din Kenya, Etiopia şi Yemen. America de Sud şi America Centralã produc mai multã cafea decât oricare altã regiune, iar din Ecuador şi Madagascar provine cea mai bunã cafea din lume.
Existã douã tipuri de cafea – arabica şi robusta -, fiecare având caracteristici diferite. Cafeaua a ajuns sã fie consumatã în toate colţurile lumii, iar marii producãtori au fãcut din aceasta produs de bursã.
Alãturi, ciocolata şi biscuiţii
Fie cã ne dorim un espresso cu aromã plãcutã, un latté sau o cafea vienezã cu frişcã, ciocolata sau biscuiţii cu cacao sunt dulciurile cu care toate aceste sortimente fac "casã bunã".
În Târgu Mureş, Sighişoara sau Reghin, localurile şi barurile s-au specializat simţitor în ultimii ani în ceea ce priveşte aceastã licoare. Nu existã un bar în care sã nu poţi savura cel puţin un sortiment de cafea. Fie cã este Lavazza sau Julius Mein, Vescovi sau Illy, mirosul este irezistibil, iar cafeaua din ceaşcã este fierbine, revitalizantã şi plinã de aromã. Frişca, ciocolata rasã, scorţişoara sau inimioarele din spumã de lapte oferã licorii o prezentare mai deosebitã, conţinutul ceştii devenind astfel mai apetisant. "Obişnuiesc sã vin la cafea în fiecare dimineaţã, pentru cã nu am timp sã beau acasã. Pentru mine a intrat deja în obicei acest lucru, iar dacã trece o zi fãrã s
