Cand o vezi pe Leontina Studineanu, cu chipul bland, nealterat de minunile cosmetice ale lumii moderne, cu mainile muncite, pe care intuiesti asprimea pamantului de tara, ai impresia ca e o femeie oarecare, fara vreun dar deosebit. Asa am crezut si eu si am privit-o cu indoiala la inceput. Nu stiam cum sa scurtez o ora de interviu. Pana la sfarsit, insa, am avut surpriza vietii mele. Am petrecut patru ore in compania ei, am intrebat-o vrute si nevrute si m-a determinat sa pricep ca munca ei nu se reduce la terapie prin masaj sau reflexoterapie, ci la ceva mai simplu decat m-as fi asteptat si mai complex decat as putea intelege vreodata. Leontina isi ajuta pacientii sa inteleaga ca orice este posibil, deoarece subconstientul nostru lucreaza tot timpul. Nu e vorba de puteri paranormale, de magie neagra, alba sau de altceva. Proiectia viselor noastre si realizarea lor nu tine decat de creier si de rabdare. Si astfel ele pot deveni realitate. Am descoperit un om absolut normal, asa cum ii place ei sa spuna, care a primit un dar divin. Leontina a trecut printr-o serie de experiente care i-au fortat evolutia, dar niciodata nu s-a resemnat. A avut curajul sa strige ca nu mai poate munci la camp, a avut demnitatea de a trece cu privirea inainte peste toate obstacolele pe care viata i le-a scos in cale si a dat dovada de integritate atunci cand ar fi putut accepta fara zbatere ceea ce i-a scos in cale viata. Leontina e inginer absolvent de Politehnica, profesor, medic psihiatru in devenire, absolventa a Scolii Populare de Arta si terapeut in terapie complementara. "Dulcea povara a vietii ei", mainile ei, care parca-ti ating sufletul, i-au adus Leontinei ceea ce nu spera ca va avea vreodata - demnitate, respect si admiratie din partea celorlalti. Profanii ar spune ca face masaj, insa la nici optsprezece ani, Leontina a inceput sa lucreze cu trupul, cu cortexul, cu centrii nerv