"Ati venit de mult?", l-a intrebat avocatul Rudeanu pe batranul care, desi inca nu se luminase de ziua, avea galetusa plina cu pesti. "De trei ani" a raspuns acesta.
"Nu, bre - i-a zis avocatul - nu te intreb de cand te-ai mutat in sat, ci de cand ai iesit la undita?!" Cand nu pictez - a raspuns batranul, stau cu batu-n mana. Uite, mi-am facut coliba aia. Ma duc in sat, doar cand da frigul."
In coliba, batranul avea niste vin. "Bun vin - a zis avocatul - de unde-l iei?" Batranul a intors cu fata un carton pictat de el infatisand crapi. "Pictez crapi - a zis el mai in gluma, mai cu tristete - pestele il frig, iar tabloul il schimb pe ce-mi trebuie. Am clienti. Primarul, carciumarul, sfantul parinte. Vinul e de la popa. Ciorba nu mi-o fac singur. E onoarea preotesei in joc."
Avocatul Rudeanu asculta cu gura cascata. "Bre - a zis el oarecum dezamagit de ce-i fusese dat sa descopere - dar matale nu esti mort. Matale esti pictorul Petrescu. Toti te stiu mort." Batranul a scos din apa un oblete argintiu si, dupa ce i-a dat drumul cu grija in caldarusa, s-a mirat: "Cine are interesul sa fiu mort?" "Nu-i vorba de vreun interes... sau, ma rog, ar fi unul la mijloc, ca mortii se vand mai bine decat cei in viata... Ma refer la lucrari. Te-a dat mort o casa de licitatii. Am citit in catalog: M. Petrescu. Peisajist, autor de naturi moarte, foarte apreciate compozitii cu balerine. Nascut - 1922, decedat - 2001. Acum, suntem in 2004 si uite ca esti bine mersi." "Serios - s-a interesat batranul, dar fara sa para realmente preocupat de ceea ce auzea - si se vand bine operele mortului M. Petrescu?" "Ei, sa stii ca se vand vine. Oricum, mult mai bine ca pe vremea cand..." "Hai, nu te opri - l-a imboldit batranul - spune tot ce ai de spus. Asadar, se vand mai scump decat atunci cand se stia ca traiesc".
Dupa ce au terminat o sticla de un kil si li s-au inro
