TEZAURUL DE LA PIETROASA In 1837 se descoperea la Pietroasa cel mai mare tezaur antic din lume. Din cele aproape 40 de kilograme de aur s-au furat, pierdut si deteriorat jumatate. In 1867 a fost expus la Paris la Expozitia universala, iar in 1875 a fost furat din muzeu. Intre 1917 si 1956, cat a fost la Moscova, in pastrare, inima romanilor a batut cu teama ca vor ramane fara comoara istorica nepretuita. Astazi, "maiastra" si puii ei de aur, atatia cat mai sunt, se afla la Muzeul National de Istorie a Romaniei.
In primavara anului 1837, Stan Avram si Ion Lemnaru, socru si ginere, din Pietroasa Mica, judetul Buzau, scoteau piatra din cariera de langa sat. Izbiturile tarnacoapelor lor au scos la suprafata cea mai valoroasa colectie de obiecte antice de pe teritoriul tarii noastre, ceea ce cunoastem astazi cu numele de Tezaurul de la Pietroasa.
Ce vor fi simtit ei la vederea ciudatelor lucruri care au sarit dintre lespezi? Au banuit probabil ca trebuie sa fie ceva valoros din moment ce le-au tinut in podul casei vreun an, dar nici prin cap nu le-a trecut ca acolo ar fi aur. Necunoscand valoarea obiectelor, unul dintre ei a dat unui tigan o bucata dintr-o piesa pentru a-i carpi un vas din gospodarie, crezand ca e de arama, iar tiganul a "zvarlit cat colo bucata de metal, zicand stapanului ei ca nu e buna de nimic", aflam din insemnarile lui Alexandru Odobescu.
Cei doi tarani s-au dovedit a fi insa pe cat de necunoscatori, pe atat de naivi, incheind targul cu Anastase Tarba Verusi, care le-a oferit patru mii de lei si cateva cadouri pentru "comoara" lor. Acest albanez, supranumit de Odobescu "aventurier balcanic", era antreprenorul insarcinat cu repararea podului construit peste Calnau de catre Kiseleff si care ameninta cu prabusirea din pricina ploilor abundente. Fiindu-i necesara piatra pentru reparatiile in cauza, Verusi facea dese drumuri la cariera
