Institutul Goethe, in colaborare cu Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti si cu sprijinul Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est, promovat prin Ministerul de Externe al Republicii Federale a Germaniei si Institutul Polonez din Bucuresti, a organizat pe 24-25 noiembrie masa rotunda intitulata Intelectualii si fascismul in Europa Centrala si de Sud-Est. Istorie si Memorie. În cuvantul de deschidere, Sabine Hentzsch, directoarea Institutului Goethe din Bucuresti, a salutat prezenta profesorilor si cercetatorilor din tara si strainatate, ca si pe cea a ambasadorului Germaniei la Bucuresti, Excelenta Sa Wilfried Gruber, si a ambasadoarei Israelului, Excelenta Sa Rodica Radian Gordon. Sabine Hentzsch a tinut sa precizeze ca aceasta masa rotunda reprezinta o etapa pregatitoare pentru organizarea unui mare simpozion cu aceeasi tema care va avea loc in 2006. La masa rotunda de saptamana trecuta au participat istorici din Romania si din strainatate, printre care: acad. Alexandru Zub (presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane), Andrei Oisteanu (Universitatea din Bucuresti), Razvan Paraianu (CEU, Budapesta), Mihai Chioveanu (IRIR, Bucuresti), Edward Kanterian (Oxford University), Bogdan Koszel (Universitatea “Adam Mickiewitz”, Poznan), Horst Juninger (Universitatea Tübingen), Plamen Tzvetkov (New Bulgarian University), Tihomir Ponos (jurnalist, Vjesnik, Zagreb), Uwe Dathe (lector DAAD, Kiev).

Mai multe comunicari au pornit de la analiza impactului religiei asupra consolidarii ideii nationale, ideile religioase (catolice la polonezi, ortodoxe in spatiul romanesc) jucand un rol important in cristalizarea etnicitatii. Cei prezenti au incercat sa explice afinitatea unor intelectuali din Centrul si Sud-Estul Europei fata de ideologia fascista. Explicatiile au pornit de la existenta unor idei nationaliste, xenofobe inca din secolul al