Presedintele Basescu încearca, la adapostul unor prevederi legislative ambigue si bazandu-se pe simpatia electorala, sa acumuleze cat mai multa putere. Infiintarea Comunitatii Nationale de Informatii (CNI) face parte din aceasta strategie prin care Traian Basescu vrea sa aiba un control cat mai mare asupra parghiilor decizionale din Romania. Scopul declarat al manevrelor sale ar fi lupta cu marea coruptie, neutralizarea grupurilor de interese care au acces în zona guvernamentala, plus rezolvarea altor probleme care tin de siguranta nationala si eficientizarea serviciilor secrete.

Metoda prin care seful statului a creat Comunitatea este însa discutabila si ar putea deveni un precedent periculos într-o tara cu democratie precara, în care mostenirea Securitatii ceausiste este înca perceptibila. Presedintele a preferat sa ocoleasca parlamentul si sa constituie CNI printr-o hotarare a Consiliului Suprem pentru Apararea Tarii (CSAT), din 18 noiembrie, într-o perioada complicata pentru coalitia de guvernamant si pentru cabinetul Tariceanu. In CSAT hotararile se iau prin consens, deci Traian Basescu a reusit sa-i convinga pe ceilalti membri ai Consiliului, prin argumente înca necunoscute, sa fie de acord cu viziunea sa asupra CNI. Din CSAT mai fac parte primul ministru (PNL), ministrul Apararii (PD), ministrul de Interne (PD), ministrul Justitiei (independent propus de PD), ministrul Finantelor (PNL), ministrul Economiei (PC), ministrul de Externe (PNL), directorii SRI si SIE, plus seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala. Presedintele a fost sustinut în mod firesc de reprezentantii structurilor militarizate: armata si serviciile secrete si de ministrii democratilor. Primii, fiindca functiile lor depind în mod direct de presedinte, iar ceilalti din loialitate. Nu este înca foarte clar cum s-a ajuns la consens, fiindca l