Dupa trei ore de deliberari, Curtea Constitutionala a decis, ieri, sa respinga exceptiile de neconstitutionalitate invocate de sindicatele din invatamant. Federatia Educatiei Nationale a depus pe 23 noiembrie o cerere la Curtea Constitutionala prin care solicita modificarea sau abrogarea articolelor 58, 60 si 61 din Legea conflictelor de munca. Profesorii considera ca respectivele articole "neaga dreptul la greva si golesc de continut exercitarea acestui drept". In prealabil, Sectia Conflicte de Munca a Tribunalului Bucuresti suspendase procesul privind legalitatea grevei pe care cadrele didactice au declansat-o in 7 noiembrie.
Sindicatele au contestat desfasurarea discutiilor
Inaintea dezbaterilor, juristii sindicatelor au invocat mai multe exceptii pentru a demonstra ca - in opinia lor - discutiile nu pot avea loc. Astfel, ei au sustinut, pe de o parte, ca nu au fost chemate toate partile la dezbateri, desi la instanta de fond au facut cerere de chemare in garantie atat a Guvernului, cat si a Administratiei Prezidentiale. Pe de alta parte, reprezentantii profesorilor au mai invocat conflictul de interese, cauzat de faptul ca trei dintre membrii Curtii Constitutionale si-au dat votul cu privire la Legea conflictelor de munca in perioada in care erau parlamentari. Aceste exceptii au fost respinse de membrii Curtii Constitutionale, care au decis sa ia in discutie obiectiile cu privire la cele trei articole din Legea 168/1999.
Masuri postgreva
Ministerul Educatiei si Cercetarii a lasat la latidudinea comisiilor paritare din scoli si din inspectoratele scolare decizia privind modalitatea de plata a programelor de recuperare a orelor pierdute in timpul celor peste trei saptamani de greva generala a sindicatelor din invatamant. In legatura cu acest subiect, Mircea Muresan, director in MEdC, a declarat ca, dupa reluarea c