Romanii nu trebuie sa se teama ca, dupa intrarea in Uniune, vor fi platiti dupa prevederile salariale din Romania pentru munca pe care o vor face in spatiul european, explica seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Un patron roman care va furniza servicii intr-un stat al Uniunii Europene, dupa aderarea Romaniei, fara a avea o prezenta permanenta in acel stat, trebuie sa respecte salariul minim si legislatia muncii valabile in statul unde si-a detasat temporar activitatea. Prin urmare, Romania nu ar trebui sa se teama de prevederile proiectului de directiva pentru liberalizarea pietei serviciilor din Uniune, cunscuta drept Directiva Bolkestein, crede seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele.
LIBERALIZARE. Proiectul de directiva prevede, printre altele, ca, spre exemplu, o firma ungureasca de constructii care obtine un contract in Germania si isi detaseaza temporar echipa acolo se va supune cerintelor administrative si juridice din Ungaria, tara de origine, unde isi are sediul. Oficialul european a explicat, in cadrul unei intalniri cu presa, ca asta nu inseamna ca muncitorii adusi din Ungaria vor fi platiti ca in Ungaria si vor munci atatea ore si in aceleasi conditii ca acasa. Scheele a spus ca proiectul de directiva urmareste ca firma ungureasca, de exemplu, sa nu mai aiba nevoie, pentru contractul desfasurat in Germania, de licenta, permis, testare si alte aprobari diferite de cele din Ungaria. "Exista cazul unei firme dintr-un stat al UE care a avut nevoie de 22 de cereri diferite pentru a opera contracte in diverse alte tari membre, iar aceste demersuri au costat 5,9 milioane de euro", a exemplificat Scheele.
INTAI PROTESTUL. Seful Delegatiei Comisiei nu a putut face aceleasi precizari si pentru sindicalistii, putin numerosi, care protestau, in fata sediului Delegatiei, impotriva directivei. Asta pentru ca acesti
