In orasul Constanta, fiecare om produce 1,4 kilograme de deseuri pe zi, ceea ce inseamna aproximativ 400 de tone pe zi la nivelul orasului. Tot acest gunoi trebuie colectat si reciclat, iar responsabilitatea este imensa. Dumitru Martin, spre deosebire de ceilalti oameni de afaceri din oras, a investit in salubritate, fara sa se lase ademenit de "tunurile" care se dau in industria portuara sau de mirajul activitatii de shipping, din care isi trag seva cei mai multi milionari in dolari din zona. "Fiecare om, spune el, trebuie sa faca numai si numai ceea ce se pricepe cel mai bine". In peisajul constantean, cea mai curajoasa idee de afaceri i-a apartinut, fara indoiala, lui Dumitru Martin. Desi parea de domeniul fabulosului, acesta a mizat pe... gunoaie. Firma Polaris a fost infiintata dupa 1989, dar a devenit cunoscuta dupa ce a castigat o licitatie dificila in Constanta, in anul 1998, prin care se angaja sa asigure salubrizarea municipiului. La inceput a fost foarte greu. Bugetul local, subventionat aproape trei ani Firma Polaris a subventionat ani de zile bugetul local. Desi pare incredibil, lucrurile au o logica foarte clara. "In momentul cand te angajezi financiar sa faci anumite cheltuieli nu poti sa te retragi din afacere cand vrei, mai ales intr-un oras de 400.000 de locuitori, pentru ca altfel nu mai poti sa iesi pe strada. Daca vrei sa faci ceva, trebuie sa iti asumi toate riscurile, fie ele si majore, trebuie sa iei toate situatiile in calcul", spune Dumitru Martin. La un moment dat, o parte din presa titra pe primele pagini: "Polaris are datorii la stat". Intr-adevar, firma avea de platit 42 de miliarde, dar trebuia sa recupereze aproximativ 110 miliarde. Conditiile bugetare de atunci nu permiteau ca lucrurile sa stea altfel. Situatia a durat pana in anul 2000, cand a fost instaurata legea autonomiei locale si primariile si-au luat o serie intreaga de