Timp de cateva saptamani, intr-un acces de pudibonderie democratica, toate partidele au acuzat interferenta politicului in actul de justitie, asigurandu-ne ca, incepand de maine, nu se vor mai Timp de cateva saptamani, intr-un acces de pudibonderie democratica, toate partidele au acuzat interferenta politicului in actul de justitie, asigurandu-ne ca, incepand de maine, nu se vor mai face presiuni asupra justitiei. Presiunile politicienilor asupra justitiei sunt o practica intalnita nu numai in Romania, dar si in Uniunea Europeana. Cum altfel pot fi interpretate interventiile repetate ale oficialilor europeni, incepand cu comisarul pentru justitie, Franco Frattini, si sfarsind cu cel pentru extindere, Olli Rehn, in care acestia cer "rezultate concrete" in lupta impotriva coruptiei? Prin "rezultate" se intelege condamnarea marilor corupti si nu doar instrumentarea unor dosare sonore. Extrem de sensibile la orice semnale venite din Europa, mereu amenintate cu amanarea integrarii, autoritatile romane au un comportament schizoid. In tara condamna orice declaratie ce ar putea fi interpretata drept interventie in actul de justitie, iar la Bruxelles promit indeplinirea planului la condamnari, si chiar depasirea. Ireprosabila in intentiile sale, generoasa in legile adoptate, Uniunea Europeana nu a reusit sa declanseze o revolutie morala in Romania. Incalcarea sacrosanctului principiu al separarii puterilor in stat este admisa, tacit, de catre toti liderii politici ai lumii, in functie de oportunitatea politica. Daca interventia serveste unui scop pe care opinia publica il considera pozitiv, desi nu este salutata, este acceptata. Sistemul occidental are insa o limita naturala peste care nimeni nu are curajul sa treaca. Singurul efect vizibil pe care il produce presiunea europeana este instrumentarea in graba, defectuoasa, de catre diversele parchete, a dosarelor, permitandu-le