Transferul lui Mircea Bornescu de la FC Caracal s-a dovedit a fi de bun augur atât pentru jucator, cât si pentru Universitatea. Sosit la Universitatea intr-un moment critic, Mircea Bornescu a reusit sa se impuna in primul unsprezece si sa devina un jucator indispensabil lui Ovidiu Stinga. Siguranta pe care a conferit-o buturilor alb-albastre si capacitatea acestuia de a-si dirija colegii in defensiva a cucerit cu rapiditate inimile patimasilor suporteri olteni, adevarati cunoscatori ai acestui fenomen. Cu toate ca s-a nascut in Bucuresti, pe 03.05.1980, purtatorul tricoului cu numarul unu s-a declarat, inainte de a fi inrolat la Universitatea, fan al culorilor alb-albastru. Acest fapt a fost confirmat chiar la inceputul sezonului competitional, când a refuzat sa semneze cu Steaua Bucuresti pentru a evolua in tricoul Stiintei, chiar si in Divizia B. Un adevarat lider al echipei In vara, când trebuia sa se decida cine va prelua banderola de capitan al echipei, Ovidiu Stinga a trebuit sa aleaga intre Mircea Bornescu si Madalin Ciuca. In cele din urma a fost ales fundasul dreapta, goal-keeper-ul craiovean pierzând lupta la „mustata“, insa a ramas in grafic pentru partidele in care defensiva Universitatii nu-l va mai avea in teren pe Ciuca. Asta nu l-a impiedicat pe Bornescu sa-si etaleze calitatile de lider, in multe intâlniri putând fi auzit dirijându-si coechipierii atât in faza de aparare, cât si in ofensiva. Comparat cu Chilavert Beneficiind de increderea tehnicienilor olteni, Mircea Bornescu a evoluat in toate partidele sustinute de Universitatea in acest sezon, incluzând si disputele din Cupa României, si nu a dezamagit nici macar o data. In cele 1.740 de minute in care a aparat buturile Stiintei a primit doar sase goluri, unul in Cupa României, cu Dacia Mioveni, si cinci in campionat, cu Minerul Motru, Unirea Urziceni, Petrolul Ploiesti, Poiana Câmpina (2), dovedi