- Cat de indicata mai este terapia de substitutie hormonala?
- In ultimul deceniu al secolului trecut, pornind de la premisa logica a deficitului hormonal feminin, s-a practicat pe scara larga administrarea de hormoni estro-progestativi in postmenopauza, adica asa-numita terapie de substitutie hormonala. Entuziasmul fata de aceasta abordare a fost mare, cu atat mai mult cu cat parea, cel putin teoretic, a indeparta consecintele imbatranirii, infirmitatile si disfunctiile acesteia, pana la speranta obtinerii unei eterne stari de bine. Evaluarea obiectiva a rezultatelor a dezvaluit rezultate cel putin surprinzatoare. Astfel, cel mai popularizat studiu, ale carui rezultate au fost date recent publicitatii ("Women Health Initiative"), demonstreaza lipsa oricarei protectii asupra sistemului cardiovascular feminin, ba mai mult, cresterea incidentei evenimentelor coronariene acute in perioada initiala de la introducerea terapiei de substitutie hormonala. La aceasta se adauga cresterea neta a riscului aparitiei cancerului de san, a fenomenelor cerebro-vasculare, cum ar fi accidentele vasculare sau dementa. Unicul beneficiu care nu a fost contestat il reprezinta mentinerea densitatii minerale osoase pentru o perioada mai lunga de timp. Per ansamblu insa, rezultatele acestor studii clinice sunt net defavorabile utilizarii terapiei de substitutie hormonala in postmenopauza pe intervale lungi de timp. Rezultatele studiului au fost contestate vehement de multi clinicieni, fara a putea demonstra, insa, obiectiv contrariul.
- Ce se poate face pentru a suplini deficitul hormonal?
- Terapia de substitutie hormonala poate fi utila in sensul usurarii trecerii spre menopauza, fara ca aceasta sa aiba consecinte negative pe termen lung. In ceea ce priveste durata maxima a acestei terapii, dupa care riscul depaseste beneficiul, exista inca dezbateri. Aparent, limita