Desi educatia nu este un domeniu productiv in mod direct, chiar daca rezultatele muncii profesorilor nu se masoara in tone, kilowati sau milioane de dolari, paralizarea sistemului de invatamânt a insemnat pierderi semnificative pentru o categorie larga de populatie. Parintii, prestatorii de servicii pentru scoli si licee si chiar guvernul au pierdut in cele aproape patru saptamâni de greva câteva miliarde bune. Bani in plus, dati de parinti Intretinerea unui elev este un proces care implica, fara indoiala, cheltuieli financiare semnificative. Daca acel elev mai este si intr-un an terminal efortul financiar pe care trebuie sa il faca lunar un parinte este reprezentat de sume ce depasesc de multe ori salariul minim pe economie. Transportul catre scoala al unui elev din Bucuresti ar costa lunar, daca el circula doar cu RATB, circa 150.000 de lei. Mâncarea pe care el o consuma in cele sase ore de scoala, minimum 50 de mii de lei. Caietele, pixurile, manualele alte 4-500.000 de lei. Orele de meditatie, daca presupunem ca acel elev se pregateste suplimentar la numai doua materii, circa 1.500.000 de lei. Daca tinem cont de faptul ca doar o mica parte dintre elevii de liceu au venituri proprii vom constata ca un copil „il costa“ pe un parinte doua-trei milioane de lei. In cazul studentilor situatia sta chiar mai rau, multi dintre ei locuind la distante semnificative de centrele universitare unde invata. Recuperarea orelor pierdute si implicit prelungirea anului scolar va insemna pentru parinti bani in plus, iar pentru elevi timp pierdut. Pierderi pentru firmele implicate in programul „Cornul si laptele“ Guvernul României a incheiat, anul acesta, 353 de contracte pentru distributia de alimente in scoli in valoare totala de 885,7 miliarde de lei . Fiecare elev care invata intr-o scoala care beneficiaza de programul „Cornul si laptele“ primeste zilnic mâncare in valoare de 9.70